Biografie Vincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez.
Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă.
La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi.
Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este impresionantă chiar și față de mizeria cartierelor londoneze; își vinde lucrurile și se mută într-o colibă sărăcăcioasă, aproape de "ai săi". Patronii, uimiți, îl concediază în 1880.
În 1881 Van Gogh își împarte timpul între Haga și Anvers hotărât să devină pictor. În 1885 pleacă la Paris. Cu ocazia primului sejur în acest oraș, înainte cu 11 ani, fusese fascinat de prima și unica expoziție impresionistă, iar acum își dorea să fie aproape de artiștii săi idolatrizați. Van Gogh era îndeosebi atașat de Gauguin, având în vedere că ambii artiști considerau că picturile trebuie să reflecte trăirile interioare. În următorii ani, Van Gogh are accese de furie la beție și se ceartă din ce în ce mai des cu Gauguin. În urma unei certe aprige între cei doi, Van Gogh îl atacă pe Gauguin cu briciul. Gauguin fuge speriat, iar Van Gogh își taie o bucată din urechea dreaptă. Cu această ocazie realizează cât de aproape este de demență. În 1889 se internează voluntar în ospiciul din Saint-Rémy. În perioadele de calm este lăsat acasă să picteze. În decurs de mai puțin un an pictează 200 de tablouri.
În 1890 se stabilește în Auvers, la nord-vest de Paris, un orășel foarte popular în rândul artiștilor. Se refugiază într-o cămăruță deasupra unei cafenele și se dedică exclusiv picturii. Pictează 70 tablouri în tot atâtea zile. Însă nu a rezistat mult timp în acest ritm fanatic. La 27 iulie 1890 iese din orășel și se împușcă în piept, după care se retrage în camera lui, unde își petrece noaptea fumându-și pipa.
Marți, la ora unu noaptea, Van Gogh în vârstă de 37 ani, moare din cauza rănii.
sursă: Wikipedia
|